

Pe nume Sozont Sorbala,a fost unul dintre oamenii pe care i-am admirat sincer pentru taria de spirit.Cand l-am cunoscut,in jurul varstei de 90 de ani,m-a surprins cu o minte cu adevarat deschisa,un intelect interesat de tot ce se petrece in jur,vazut si mai ales nevazut.
nascut in Bucuresti la 1 octombrie 1916 a sevit in garda regelui Mihai,a luptat pe front,a dat o lectie maresalului Ribentropp in persoana si,mai tarziu a fost grav ranit intr-o explozie din cauza careia si-a pierdut vederea aproape total.
Era un om cu o extraordinara capacitate de a intelege fenomene de care multi dintre noi nici nu au auzit ;
In viziunea lui energia telurica este fenomenul care ne va da energia viitorului, pe care umanitatea abia o intuieste si o va descoperi (speram ca nu prea tarziu) cand se vor epuiza toate incercarile de a intra in armonie cu Terra, iar noi vom gasi ,ca specie, intelepciunea.
A scris doua carti,una de memorii de razboi (Sub tavalugul istoriei) si una despre vziunea lui asupra civilizatiei umane (Pe marginea prapastiei-Epoca robotilor)
A trecut in lumea celor drepti pe 17 aprilie 2010,la Chisinau.
Odihneasca-se in pace!
Din atat de multe puncte de vedere se aseamana cu bunicul meu,si el veteran de razboi,care a luptat in ambele razboiaie mondiale si le-a supravietuit,cu urme adanci pe trup, dar nu si in spirit.
Am cateva poze cu el cand am mers impreuna la Gura Teghii la casuta lui Olghert ,un loc cu totul special,plin de fenomene si manifestari energetice.
Acolo e bine sa te gandesti de doua ori cand iti pui o dorinta...si scara valorilor nu mai face acelasi sens...
Acum sa ne imaginam ca intr-adevar ti-ai dorit sa petreci doua saptamani undeva unde nu ai chiar nici un element care sa te perturbe...nu ai tv, telefon,radio,net,etc..-si o duci usor spre extrem-fara electricitate,iar pe langa casa trece un raulet cu apa curata si involburata (buna de baut).Bineinteles,restul satului e la o distanta bunicica si nu te deranjaza chiar nimeni.
Pentru un locuitor al orasului,dupa maxim doua zile incepe o stare de usoara neliniste,simti acceleratia curentilor energetici dati de miscarea raului,pietrelor,curentii de aer,fortelor vegetative si totul devine din ce in ce mai greu de suportat ,esti respins catre mediul tau,de care esti legat cu intelectul; asta se intampla cu toti care au calcat pe acolo...de aceea si este o zona asa salbatica;
Pe de alta parte poti (cu putina indrumare si multa deschidere in felul cum sufleteste percepi lumea) sa ai parte de niste experiente care sa te lumineze,sa te faca mai bun...si nu in sensul competitiv,ci acel sufletesc, chiar crestin al cuvantului.
Am avut senzatia ca-i inteleg pe toti- sihastrii,calugari si pustnici, care traiesc in alta lume,se roaga si primesc putere,in lupta cu lumi nevazute....
Despre asemenea lucruri minunate am avut ocazia sa aud de la Bunelu' si, cum nu mai sunt multi ca el ramasi pe lume ma intristez la gandul ca vom repeta cine stie de cate ori aceleasi orori numai pentru ca acesti batrani nu au pret decat cand au disparut,deja.